Programul Start-Up Nation a ajuns la final, după mai bine de 6 luni de la prima lui variantă. Vineri, 14 iulie, la ora 20:00, 19.296 de proiecte fuseseră depuse, 70% în ultima săptămână de înscrieri. Odată trecută febra depunerilor de proiecte, încercăm să analizăm ce a fost bine și ce a fost rău la Start-Up Nation 2017.
THE GOOD
Programul Start-Up Nation a venit ca o alternativă la finanțările europene, avantajând în special antreprenorii din Municipiul București, care pe perioada de programare 2014 – 2020 nu pot accesa fonduri europene. Tocmai de aceea, Bucureștiul a fost pe primul loc ca număr de proiecte depuse. Cum programul a beneficiat de o publicitate nemaiîntâlnită până acum în domeniul finanțărilor, antreprenori din toate județele țării s-au arătat interesați să aplice, atrași în special de contribuția proprie zero și de valoarea destul de generoasă a finanțării (200.000 lei). Așa s-a ajuns să fie depuse peste 19.000 de proiecte, 34% dintre ele în ultima zi de inscriere, context în care e de apreciat că platforma online de depunere a proiectelor a rezistat cu succes, aplicanții neîntâmpinând probleme la încărcarea online a proiectelor.
THE BAD
Programul a fost încă de la început promovat în mod eronat ca ”bani gratis” pe care îi poate obține oricine fără pic de efort. O astfel de abordare a deresponsabilizat total antreprenorii, care au rămas cu impresia că oricine poate începe o afacere cu finanțare nerambursabilă. Sigur că sunt de dorit condiții cât mai avantajoase de finanțare, dar dezvoltarea unei afaceri și implementarea unui proiect presupun un grad mare de implicare și angajament din partea antreprenorului, fapt care nu a fost subliniat într-o măsură corespunzătoare de către autorități.
Ca să complice și mai mult situația antreprenorilor, statul a încurcat antreprenoriatul cu antreprenoriatul social și a stabilit criterii de evaluare care țin mai degrabă de Programul Operațional Capital Uman (angajarea de persoane defavorizate/șomeri/tineri absolvenți). La aceasta se adaugă și o definire mai mult decât hilară a caracterului inovativ – tehnologie mai nouă de 3 ani, clasificată conform unei Hotărâri de Guvern din 2004, complet depășită de progresul tehnologic înregistrat în ultimii ani.
Cea mai mare greșeală făcută de Stat este însă că nu a stabilit niciun criteriu de evaluare a calității planului de afaceri, a afacerii in sine. Dacă alte programe (cum este Programul Operațional Regional) stabilesc criterii obiective de măsurare a potențialului unei afaceri, Start-Up Nation încurajează crearea de condiții artificiale, care să aducă punctaj suplimentar în evaluare, dar care nu aduce plus valoare și nu asigură sustenabilitatea afacerii. Așa s-a ajuns probabil în situația în care suma alocată de la buget permite finanțarea doar a proiectelor peste 90 de puncte (conform primelor date anunțate de ministrul Ilan Laufer, în urma numărătorii automate a proiectelor înscrise).
THE UGLY
Partea întunecată a programului Start-Up Nation s-a văzut pe Facebook, acolo unde atât reprezentanții Ministerului cât și aplicanții au uitat că o rețea socială nu este Monitorul Oficial. Așa s-a ajuns în situația în care mai multe anunțuri, răzgândiri personale ale ministrului și sute de comentarii ale utilizatorilor mai mult sau mai puțin informați se contraziceau unele pe altele în fiecare oră, deși pagina AIPPIMM nu mai avea niciun update de săptămâni bune.
Punctul culminant: ”prelungirea” (tot pe Facebook) a depunerii de proiecte, cu 3 reveniri în interval de o oră, 2 postări șterse și un comunicat de presă oficial transmis abia a doua zi pe la prânz!
În materie de comunicare publică, deși promovat intens, programul Start-Up Nation a lăsat impresia de amatorism. Impresie care se păstrează și după încheierea oficială a depunerii de proiecte, când reprezentanții Ministerului vin și anunță public că doar proiectele care au peste 90 de puncte au o șansă la finanțare. Acest anunț, făcut în a doua zi lucrătoare de după încheierea apelului de proiecte, nu are însă în vedere conținutul planurilor de afaceri, ci doar punctajul autoevaluat, care poate fi sau nu real, așa cum și proiectele însele pot fi sau nu reale.
Care vor fi rezultatele finale ale programului Start-Up Nation vom putea spune probabil abia peste un an. Până atunci însă, toate afirmațiile, publicate pe Facebook sau pronunțate în conferințe de presă, ar trebui să fie luate cum grano salis.
Succes tuturor la evaluare!