Noua grila de punctaj pentru Start Up Nation 2018 – o poveste cu Cenusarese

Gril propusă pentru Start Up Nation 2018 bulversează beneficiarii și consultanții. Grila de punctaj  a fost publicată pe data de 1 Octombrie. Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat, după aproape 7 luni de tăcere, a făcut o propunere de modificare a Ordonanței 10/2017. Propunerea schimbă radical programul Start Up Nation cu doar 2 luni înainte de finalul anului. Asta deși în toate aparițiile publice reprezentanții Ministerului au afirmat că schimbările față de anul 2017 vor fi minore. De altfel, precedenta propunere de modificare datează din luna Martie 2018. Atunci nici nu s-a pus problema modificării grilei de evaluare, ci au fost făcute doar câteva corecții la nivelul Normelor de aplicare.

Noua grilă propusă ignoră zicala că românul își face iarna car și vara sanie. Ea aruncă în derizoriu munca antreprenorilor și a consultanților care s-au pregătit din timp pentru ediția Start Up Nation din 2018. Astfel, afaceri care până mai ieri puteau obține 100 de puncte, pentru care antreprenorii au înființat deja firme și au scris planuri de afaceri, pot obține azi cu greu 75 de puncte.

Mai jos, analizăm modificările propuse prin noua grilă de evaluare și prezentăm motivele pentru care considerăm că aceste modificări sunt inoportune.

Criteriul „Domeniul de activitate”

Domeniul serviciilor, până mai ieri Cenușăreasa programului Start Up Nation, primește  același punctaj ca domeniul Producție. În schimb, Industriile Creative devin noua Cenușăreasă, pe când înainte primeau cu 5 puncte mai puțin decât producția. Mutarea în sine nu este una rea, dacă intenția a fost să încurajeze și antreprenorii din sfera serviciilor. Aceștia au fost dezavantajați până acum de concurența mare în cadrul programului. Dar momentul ales pentru o astfel de schimbare este în contratimp cu orice așteptări ale pieței. Rocada între Servici și Industri Creative ar putea fi oportună eventual pentru anul 2019, nu pentru ediția din 2018.

MMACA uită cum funcționează chiar mediul de afaceri pe care declară că îl reprezintă. Adevărații antreprenori nu își gândesc afacerile de azi pe mâine. Ei nu își înfiintează și desființează firme în fiecare zi și nici nu le este indiferent în ce domeniu activează, ca să poată primi o infuzie de capital de 44.000 de euro nerambursabili pentru afacerea lor.

Parcă pentru a debusola și mai mult potențialii beneficiari, domeniul IT devine o himeră. El este și simultan nu este încadrat în program, conform noii grile de evaluare. În această grilă apare mențiunea „Servicii (exclusiv IT)”. Până în prezent, codul CAEN 6201 a fost asimilat Producției, în timp ce celelalte coduri CAEN (6202, 6203, 6209, 6311, 6312) făceau parte din categoria „Industrii creative”. Se pune deci întrebarea: unde a dispărut codul 6201? Dacă Industriile Creative sunt noua Cenușăreasă, cu siguranță IT este noua pisică a lui Schroedinger – codul CAEN 6201 are proprietatea de a fi simultan în categoria Industrii Creative și nicăieri.

Criteriul “Densitate IMM” pentru Start Up Nation 2018

Ca și când reordonarea domeniilor de activitate nu era o schimbare suficient de bulversantă, MMACA introduce și un criteriu legat de numărul de IMM la 100 de locuitori/județ. Criteriu pe care nu îl explică și pentru care nu furnizează o statistică oficială ca referință. Scopul introducerii acestui criteriu pare să fie de a penaliza regiunile dezvoltate, unele dintre ele deja excluse de la finanțări europene. Deși ideea de reducere a disparităților este unul dintre principiile europene de bază, finanțările guvernamentale, cum este Start Up Nation, ar trebui să funcționeze complementar cu cele europene. Este adevărat că Bucureștiul este regiunea României cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, dar nevoia de finanțare este și aici foarte mare. Dovada este faptul că în anul 2017 cele mai multe proiecte de tip start up au fost depuse tocmai din București (2.926 proiecte).

În lipsa unei statistici oficiale, putem spune doar că, din primele informații pe care le avem, pe lista „penalizaților” vor mai intra și Ilfov și Cluj.

Criteriul creează falsa impresie că distribuția IMM la nivel de județ ar fi una unitară. Dar, conform noii grile, orașul Turda va fi depunctat din cauza dezvoltării Municipiului Cluj-Napoca, care crește numărul de IMM la 100 de locuitori la nivelul întregului județ. Nu ne putem abține de la a ne întreba: câte IMM-uri care se pot dezvolta fără finanțări nerambursabile există în Turda?

O ultimă notă: în graba elaborării unei grile la care, teoretic, se lucrează din Martie, MMACA a uitat și să precizeze dacă criteriul densității IMM vizează sediul social al întreprinderii sau la locul de implementare a proiectului.

Criterii aferente asociaților/ acționarilor

Conform noii grile de evaluare, contează la fel de mult dacă deschizi o fabrică cât contează dacă firma pe care ai avut-o sau în care ai fost administrator nu a intrat in insolvență/faliment. Culmea e că este posibil ca firma să fi intrat în insolvență după ce tu te-ai retras, dar chiar și asa vei pierde un sfert din punctaj, pentru faptele comise de alții. Sau nu? Grila propusă lasă loc la astfel de interpretări.

Bomboana pe colivă

Supriza absolută pentru antreprenorii care așteaptă lansarea noii ediții Start Up nation vine din subsolul grilei de evaluare. „Pentru planurile de afaceri cu punctaj mai mare sau egal cu 90 de puncte, selectarea proiectelor se va face după principiul primul venit – primul servit”. Cu alte cuvinte, între 90 și 100 de puncte toți sunt egali, iar diferența o face furnizorul de Internet, puterea de procesare a calculatorului sau un IT-ist bun. Iată deci cum înțelege MMACA să încurajeze inovarea și, de ce nu, să dea de lucru și domeniului IT, dacă tot l-au uitat în grilă. Pritenii știu de ce… Iar noi știm că astfel de practici nu fac decât să ne întoarcă înapoi la începuturile anilor 2000.

În ceea ce ne privește, vom lupta, alături de alți beneficiari și consultanți, pentru renunțarea la această nouă grilă de evaluare pentru ediția Start Up Nation 2018. La drept vorbind, ea este o adevărată ofensă la adresa antreprenorilor corecți. Mai ales după ce reprezentanți Ministerului au dat luni la rând asigurări că programul nu va suferi schimbări substanțiale la a doua sa ediție. Nu putem decât să ne exprimăm speranța ca obiectivul Ministerului este de a încuraja antreprenorii, nu de a le da peste cap planurile pe care le-au făcut de luni de zile.